Numărul de salariaţi din economie a crescut cu aproape 100.000 de persoane în ultimul an, până la 4,31 milioane de angajaţi, însă o analiză a ultimilor cinci ani arată că piaţa muncii mai are de recuperat încă 522.000 de locuri de muncă pierdute pe timp de criză. “În statistici fiecare contract nou de muncă este considerat o nouă angajare, însă lucrurile sunt puţin diferite în realitate. Cei mai mulţi angajatori au preferat în ultimul an să facă contracte pe perioadă determinată pentru trei luni, pentru ca apoi să le prelungească cu încă trei luni, iar în statistici apar astfel doi noi salariaţi. Şi noi am fost întrebaţi dacă avem 7.000 de noi angajaţi anul trecut, însă nu sunt noi, multe sunt reînnoiri de contracte, astfel că este posibil ca din cele 100.000 de noi salariaţi din statistici doar 20.000 să reprezinte numărul real de locuri de muncă nou create”, explică Cristina Săvuică, country manager al grupului de firme Lugera&Makler, liderul pieţei locale de recrutare şi muncă temporară, cu afaceri de peste 40 de milioane de euro pe an.
De aceeaşi părere este şi Daniela Necefor, managing partner al firmei de executive search Total Business Solutions (TBS), care spune că o mare parte din angajările din statistici au fost de fapt reînnoiri de contracte.
“100.000 de joburi noi mi s-ar părea mult comparativ cu ceea ce a fost pe piaţă anul trecut şi puţin faţă de ce are nevoie economia. De asemenea, cred că din noile angajări făcute anul trecut, mai puţin de 10% au fost făcute pentru candidaţii cu studii superioare. Cel mai greu îşi găsesc un loc de muncă în prezent absolvenţii de facultate fără experienţă şi candidaţii cu experienţă cu vârsta de peste 40- 45 de ani”, a adăugat Daniela Necefor.
Septembrie 2008, luna care a marcat falimentul băncii americane de investiţii Lehman Brothers şi începutul crizei financiare, a fost luna de vârf în ceea ce priveşte numărul de salariaţi din economia românească, având în vedere că atunci existau peste 4,83 de milioane de angajaţi. În 2008 economia românească a avut cel mai mare număr mediu de salariaţi din ultimul deceniu (de 4,8 milioane de persoane), acesta fiind anul cu investiţii străine – record, de aproape 9,5 miliarde de euro. Tot în acel an au început activitatea pe piaţa locală companii precum producătorul de telefoane mobile Nokia (care şi-a încetat activitatea în România în 2011), fabrica de componente auto Delphi de la Iaşi sau fabrica de cosmetice P&G de la Urlaţi, iar multe companii multinaţionale şi-au extins activitatea pe plan local şi au creat noi locuri de muncă.
Prăbuşirea investiţiilor străine din următorii ani, scăderea consumului şi nevoia de reducere de costuri a companiilor s-au reflectat imediat în statisticile privind numărul de salariaţi, minimul istoric fiind înregistrat în luna ianuarie a anului 2011, când în economie mai erau 4,09 milioane de angajaţi. Potrivit datelor INS, cele mai multe angajări în 2012 s-au făcut în sectoarele activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (26.700 de joburi nou-create), în construcţii (26.200), în industrie (16.300) şi în domeniul hotelurilor şi restaurantelor (10.200).
“Crearea de locuri de muncă depinde foarte mult de investiţiile străine. Noi eram în discuţii la începutul anului trecut cu o serie de investitori care voiau să înceapă proiecte de la zero şi care şi-au oprit planurile ca urmare a tensiunilor politice şi a faptului că se intenţiona o nouă modificare a Codului muncii, care urma să fie din nou favorabil salariaţilor şi angajatorul să nu mai poată da afară uşor un angajat dacă nu e productiv”, a mai spus Cristina Săvuică. Ea spune că nici semnele pentru anul acesta nu sunt îmbucurătoare, pentru că de câteva luni piaţa de recrutare stagnează, sunt foarte multe bănci care fac concedieri şi procese de outplacement. “Foarte multe proiecte de investiţii au fost puse în stand-by şi din cauza referendumului de anul trecut”, a adăugat şi Daniela Necefor de la TBS.