Celebrul test Holland (Self-Directed Search) este un instrument utilizat în autoevaluare, ceea ce înseamnă că este un instrument care poate fi folosit si în varianta autoadministrare, autoscorare și autointerpretare. Scopul său principal este acela al evaluării în vederea consilierii profesionale.
Testul include doua caiete: unul de evaluare si unul care contine o clasificare ocupationala, utila persoanei care s-a autoevaluat în alegerea rutei sale de dezvoltare ulterioara.
SDS a fost dezvoltat cu doua obiective principale: (a) pentru a creste numarul persoanelor pe care un consilier le poate deservi si (b) pentru a oferi o recomandare profesionala bazata pe propria experienta persoanelor care nu au, sau nu doresc sa aiba, acces la un consilier vocational.
SDS este utilizat în scolile generale, licee, colegii, centre de adulti, institutii corectionale, centre pentru femei si birouri de recrutare pentru educatie profesionala, îndrumare vocationala si plasament. În domeniul afacerilor si în industrie, este folosit pentru selectia, plasarea si dezvoltarea personalului.
Utilizarea SDS
Utilizarea adecvata a SDS depinde de întelegerea corecta a tipologiei (Holland, 1992a) care a condus la dezvoltarea sa. Tipologia a fost dezvoltata pentru a organiza datele voluminoase referitoare la persoane cu diferite ocupatii si datele referitoare la diferite medii de munca, pentru a sugera modul în care persoanele fac alegeri vocationale si profesionale si pentru a explica modul în care se manifesta satisfactia profesionala si vocationala.
Elementele principale ale tipologiei Holland
Tipologia se bazeaza pe sase postulate. Aceste postulate au fost elaborate pentru a genera o tipologie a persoanelor si mediilor precum si a modului lor de interactiune.
1. Majoritatea persoanelor pot fi categorisite ca apartinând unuia din cele sase tipuri de personalitate: Realist, Investigativ, Artistic, Social, Întreprinzator si Conventional.
2. Exista sase tipuri de medii: Realist, Investigativ, Artistic, Social, Întreprinzator si Conventional. Fiecare mediu este dominat de un anumit tip de personalitate si este caracterizat de situatii fizice special, ce pun probleme speciale. Indivizii umani tind sa fie înconjurati de persoane asemanatoare, care au aceleasi interese, competente si perspective de viitor. Prin urmare, oriunde s-ar afla, indivizii umani creeaza un mediu care reflecta personalitatea lor. Mediul poate fi evaluat în aceeasi termeni ca si persoanele, prin simpla numarare a diferitelor tipuri prezente si prin convertirea acestei distributii a tipurilor în procentaje. Cele sase procentaje sunt interpretate cu ajutorul formulelor oferite în Holland (1992a).
3. Persoanele cauta medii care le permit sa îsi exerseze aptitudinile si deprinderile, sa îsi exprime atitudinile si valorile, sa îsi asume probleme si roluri. Tipul realist cauta medii realiste, tipul social cauta medii sociale si asa mai departe. Într-o masura mai mica, mediile cauta persoane prin intermediul practicilor de recrutare sau a altor practici de atragere.
4. Comportamentul unei persoane este determinat de interactiunea dintre personalitatea sa si caracteristicile mediului. În baza modelului interactiunii dintre personalitatea individului si mediu, unele dintre posibilele perechi de tipuri mediu-persoana pot duce la satisfactie profesionala si performanta profesionala, pe când pentru altele este mai greu. Pe astfel de rezultate se bazeaza alegerea vocatiei, schimbarea pozitiei, realizarea vocationala, competentele personale si comportamentul educational si social.
5. Gradul de congruenta (sau întelegere) dintre o persoana si ocupatie (mediu) poate fi estimata conform modelului hexagonal.
6. Gradul de consistenta la o persoana sau într-un mediu este, de asemenea, definit prin utilizarea modelului hexagonal.
Licență Test Central
