Pentru a asigura această potrivire, recrutorii sunt atenţi la profilul personal al candidatului, la valorile lui. Desigur, dincolo de acest aspect există abilităţi individuale care în acest moment sunt extrem de importante, mai exact ceea ce reprezintă „inteligenţă emoţională”, spune şi Oana Datki. Odată cu generaţiile millennials, profilul candidaţilor suferă permanent modificări, spun recrutorii. „Angajaţii nu mai sunt atât de responsabili în legătură cu sarcinile pe care le au, iar o greşeală este tratată cu mult mai multă seninătate”, declară Elena Antoneac. De aceea, profilul angajatului căutat de companii trebuie să aibă concentrare pe autodezvoltare şi învăţare continuă. Altfel spus, aceşti candidaţi acceptă provocările de a învăţa prin proiecte noi şi au interes pentru lucruri necunoscute, sunt concentraţi pe asimilarea de noi tehnologii, se reinventează şi aplică tot acest know-how la proiectele noi, completează Antoneac.
Pe de altă parte, contrar cu ce se vehiculează, studiile sunt foarte importante, spun recrutorii. „Absolvirea unei şcoli bune, determinarea de a continua studiile în paralel cu serviciul, învăţarea continuă, curajul de a întrerupe cariera pentru a face un MBA sau determinarea de a-l face în paralel sunt toate foarte importante şi spun multe lucruri depre personalitatea, calitatea şi potenţialul omului pe care-l ai în faţă”, argumentează Oana Ciornei. Pentru un post pentru care candidatul trebuie să deţină o anumită diplomă, studiile sunt extrem de importante şi chiar decisive. „Până la urmă, nu vei putea promova niciodată o persoană pe un post de director economic, să spunem, dacă aceasta nu are studii superioare plus o serie de alte certificări obligatorii”, spune şi Diaconu.
Pe acest subiect, Oana Datki exemplifică: „Pentru o poziţie în IT, decisive sunt competenţele tehnice şi mai puţin detaliile legate de backgroundul educaţional, dar pentru un rol în segmentul financiar studiile reprezintă o condiţie esenţială şi pot cântări în proporţie de 30%. Dacă discutăm despre joburi mai specifice, atunci devine important nivelul de studii de specializare, de certificare, care poate conta până la 50% în decizia de alegere”. Pe de altă parte, Elena Antoneac spune că studiile au o pondere de maximum 10%, având în vedere că universităţile nu sunt încă aliniate la cerinţele pieţei muncii. Tot ea adaugă că la primul job al unui candidat concentrarea este pe zona de soft skills şi pe abilităţile lui tehnice, talent, pasiune, adaugă specialista.
O perspectivă optimistă asupra unui subiect de maxim interes oferă Elena Antoneac, care consideră că salariile vor creşte, cu condiţia ca România să se poziţioneze global ca un furnizor de servicii de calitate. „România nu are deocamdată o cultură a antreprenoriatului de business în care angajaţii îşi iau responsabilităţile asupra lor şi nu aşteaptă milimetric ghidajul sau OK-ul şefului”, explică aceasta. Dar dacă nu se echilibrează volumul de muncă şi salariul, vom asista la o criză a forţei de muncă, deja în creştere, consideră Daniela Necefor. „Dacă nu se va implementa o politică clară între ministerele muncii şi al educaţiei, astfel încât să se studieze necesarul de specializări pe piaţa forţei de muncă, să se implementeze internshipuri pentru toate domeniile, vom fi din ce în ce mai afectaţi de lipsa acută a specialiştilor”, spune ea. Salariile au trecut din faza de stagnare la o uşoară creştere şi viitorul promite aceeaşi tendinţă.
Iar cum tehnologia câştigă tot mai mult teren, diverse studii indică faptul că în viitor vor dispărea mare parte din slujble actuale. De pildă, în cinci ani, cel mai probabil nu vor mai exista joburi de corector de ziare sau grefier, totul informatizându-se din ce în ce mai mult, consideră Corina Diaconu. „Cred că profesioniştii cu calităţi rare şi care nu se opresc din a acumula şi a se dezvolta vor avea parte de creşteri exponenţiale în venituri în următorii cinci ani. Dar cei care nu fac eforturi de update / upgrade vor rămâne în cel mai bun caz la nivelul actual”, este şi părerea lui Radu Manolescu. „Există multe joburi care sunt în pericol de dispariţie în viitorul foarte apropiat şi aici mă gândesc doar la automatizarea unor procese de producţie, la apariţia camioanelor autonome şi chiar la apariţia roboţilor care preiau din activităţile de call center, de exemplu”, consideră şi Oana Botolan Datki. În principiu, se va căuta angajatul care pe de o parte este foarte specializat, pe de altă parte poate să facă sarcini variate.
